Italiana, o limbă de viitor

Inutil să spunem că am avut dintotdeauna o „aplecare” către limbile străine. Deşi aşa este! Am început să vorbesc, apoi să scriu în limba italiană. M-a sfătuit o personă să învăţ italiana… „este o limbă de viitor” mi-a spus.

Mi-a fost uşor să gândesc în italiană (cu oarecare jenă recunosc chiar acum am momente când îmi ia secunde bune să găsesc un corespondent în română).

Marele avantaj a fost să am persoana potrivită cu cine conversa şi să vorbesc limba curată, fără influenţe dialectice. Am învăţat să mă cert (mai exact să am expuneri de motive, justificări, opinii diferite, replici rapide) fără procesare prealabilă îndelungată, dobândind prin intermediul corecţiilor vocabular, tehnică şi fluenţă.

Nu m-am gândit cu ani în urmă (respectiv anul 2000) că voi ajunge într-o zi să trăiesc din traducere. Acum pot spune că este aşa. Nu e mult. Dar aceasta este actualmente activitatea mea de bază.

Idealul meu era să urmez o carieră juridică, motiv pentru care am urmat Dreptul (!!! Am optat la înscriere la Facultate între Litere şi Drept). Mă ajută enorm acum pe traduceri specializate în și din limba italiană.

Am devenit traducător și interpret autorizat relativ recent (începutul lui 2014 după examen de competenţă lingvistică), apoi am început activitatea de acasă, evident ca freelancer. Mi-am format, la început mai timid, clientela, m-am recomandat, am trimis corespondenţă atât în ţară, cât şi în străinătate, oferte de lucru, iar în prezent lucrez constant pe cont propriu. Nu am experienţa de traducător angajat, însă presupun că e chestiune de disponibilitate temporală. Am experienţa de a fi tradus neautorizat (interpretare) în cadrul biroului unde am lucrat anterior, însă satisfacţia este alta acum. Admit că am lejeritate mai mare la interpretare.

Probabil va exista şi un reviriment al carierei profesionale de  traducător, cu timpul.

Evident, cineva se va întreba dacă venitul din traduceri îmi asigură un trai decent. Eu voi răspunde că se poate. Nu pot spune că eu consider un dezavantaj al profesiei noastre fiscalitatea sau birocraţia, acestea sunt prezente peste tot.

Este bine când există ofertă de lucru, iar cel mai mare „suport” şi satisfacţie este acela de a avea clientela proprie care apelează la tine în mod repetat şi nu îţi contestă calităţile profesionale. Ar mai fi de menţionat că întotdeauna ecistă ceva ce poți  îmbunătăţit – un accent, o dublă consoană etc.!

Să alegi activitatea de traducere poate fi o alegere chibzuită, planificată, studiată, însă cred – şi sunt exemplul viu – că poate fi exercitată şi din plăcere şi cu rezultate notabile.

 

                                                                                                             Cu stimă, G.S.

Share This: